- denaturá
- vb., ind. prez. 1 sg. denaturéz, 3 sg. şi pl. denatureázã
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
denatura — DENATURÁ, denaturez, vb. I. tranz. 1. A schimba (intenţionat) înţelesul, natura sau caracterul unor cuvinte, al unor idei etc.; a deforma, a altera, a falsifica. 2. A adăuga unui produs o substanţă străină, spre a l face impropriu scopurilor… … Dicționar Român
denatūratas — denatūrãtas sm. (2) TrpŽ denatūruotas spiritas … Dictionary of the Lithuanian Language
denaturat — DENATURÁT, Ă, denaturaţi, te, adj. 1. Lipsit de sentimente fireşti. ♢ Părinte (sau copil) denaturat = părinte (sau copil) care dovedeşte sentimente contrare celor care caracterizează în mod normal raporturile dintre părinţi şi copii. 2. Prezentat … Dicționar Român
escamota — ESCAMOTÁ, escamotez, vb. I. tranz.1. A face să dispară ceva fără să se bage de seamă, a ascunde ceva cu iscusinţă. ♦ fig. A denatura, a falsifica. 2. A introduce trenul de aterizare al unei aeronave în locurile anume construite în corpul ei,… … Dicționar Român
mistifica — MISTIFICÁ, mistífic, vb. I. tranz. A induce în eroare; a înşela; p. ext. a denatura, a falsifica adevărul. – Din fr. mystifier, it. mistificare. Trimis de LauraGellner, 01.06.2004. Sursa: DEX 98 MISTIFICÁ vb. v. denatura … Dicționar Român
altera — ALTERÁ, alterez, vb. I. 1. refl. şi tranz. A suferi sau a face să sufere transformări sub acţiunea mediului extern; a (se) descompune, a (se) strica. ♢ tranz. Căldura alterează alimentele. 2. tranz. A denatura, a falsifica, a transforma. 3. refl … Dicționar Român
deforma — DEFORMÁ, deformez, vb. I. 1. tranz. şi refl. A( şi) modifica, a( şi) strica forma; a (se) sluţi, a (se) urâţi, a (se) poci. ♦ tranz. fig. A prezenta altfel decât este de fapt, a reproduce inexact, a denatura, a falsifica, a altera. 2. tranz. A… … Dicționar Român
denaturare — DENATURÁRE, denaturări, s.f. Acţiunea de a denatura şi rezultatul ei. – v. denatura. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DENATURÁRE s. l. v. stâlcire. 2. alterare, deformare, escamotare, falsificare, mistificare, mistificaţie,… … Dicționar Român
falsifica — FALSIFICÁ, falsífic, vb. I. tranz. 1. A alcătui, a confecţiona un lucru asemănător cu altul, cu scopul de a înşela; a plăsmui; a contraface. ♦ spec. (jur.) A comite un fals (II). 2. A prezenta ceva altfel decât este în realitate; a denatura, a… … Dicționar Român
masacra — MASACRÁ, masacrez, vb. I. tranz. A ucide cu sălbăticie şi în masă oameni care nu se pot apăra; a măcelări, a extermina; p.gener. a ucide. ♢ fig. A strica, a denatura, a descompleta o lucrare, un text etc. – Din fr. massacrer. Trimis de claudia,… … Dicționar Român